sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Oboseala - 7 cauze

Am gasit un articol interesant pe www.sfatulmedicului.ro. Este vorba despre faptul ca parca pe zi ce trece suntem tot mai obositi, nu mai avem chef sa facem unele lucruri pe care inainte le faceam. Multi dintre noi spun: "Sunt atat de obosit/a; pur si simplu nu ma mai simt in stare sa fac ceea ce obisnuiam in trecut"; "Mi-ar placea sa ies, dar ma simt total lipsit/a de energie" .
Pentru majoritatea dintre noi oboseala se datoreaza realizarii zilnice de taskuri multiple, lipsei de somn sau vetii agitate. Conform specialistilor, doar 5-6 ore de somn isi vor spune cuvantul in timp. Daca dormi 7-8 ore pe noapte iar oboseala persista atunci trebuie sa investighezi mai mult asupra unor posibile cauze.Anemia - in cazul sexului feminin, daca va aflati intre 20-38 ani, cu dureri menstruale, tumori fibroide sau polipi uterini sau daca ati nascut recent, sangele pierdut poate conduce la dezvoltarea anemiei - cauza principala de oboseala la femei.Tesuturile vor fi private de oxigenul adus de sange si astfel se instaleaza senzatia de slabiciune. Alte cauze ale anemiei - carenta de acid folic, fier, B12. Pentru stabilirea diagnosticului de anemie este envoie de o analiza a sangelui. Teoretic in 30 zile lucrurile ar trebui sa revina la normal, sub tratament.
Hipotiroidismul - daca, in general, va simtiti lipsit/a de viata, demoralizat/a sau chiar putin deprimat/a, problema poate fi cauzata de o functionare lenta a tiroidei, afectiune cunoscuta sub denumirea de hipotiroidism. Valorile hormonilor tiroidieni se pot identifica prin analize de sange: T3 (triiodotironina) si T4 (tiroxina).
Infectia tractului urinar - tot in cazul femeilor, care asociaza infectiile tractului urinar cu durere, arsuri sau poliurie (cresterea numarului de mictiuni zilnice); in unele situatii, extenuarea este singurul semn de boala. Tratamentul este rapid si usor si, de regula, consta in administrarea antibioticelor pe cale orala. Dupa tratarea infectiei, senzatia de slabiciune dispare in cel mult o saptamana.
Excesul de cafeina - in momente de oboseala, prima masura adoptata este servirea unei cafele, a unei bauturi energizante sau a unei bauturi carbogazoase care contine cafeina, insa, conform specialistilor, efectul nu este mereu cel asteptat. Cafeina este intr-adevar un bun stimulent, insa consumata in exces conduce tocmai la aparitia efectului contrar - instalarea starii de slabiciune; cu cat doza de cafeina este mai ridicata, cu atat slabiciunea este mai pronuntata.
Intoleranta alimentara - desi ne hranim pentru a dobandi enegia necesara desfasurarii tuturor activitatilor zilnice, unii medici considera ca intoleranta neidentificata la anumite alimente poate crea un efect opus. Consumarea zilnica a alimentelor la care organismul manifesta intoleranta poate conduce la prelungirea, nelimitata, a starii de extenuare. Se recomanda excluderea din dieta zilnica a produselor care conduc la aparitia starii de somn dupa 10-30 de minute de la consumare.Apneea de somn - lipsa unui program adecvat de somn poate motiva aparitia starii de oboseala si slabiciune de pe parcursul zilei. Cu toate acestea, exista afectiuni care conduc la aparitia tulburarilor de somn si pe care individul nu le constientizeaza - apneea de somn este o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului; fiecare pauza intrerupe ciclul de somn, fara a fi constientizata. Principalul indiciu al acestei afectiuni este oboseala zilnica, inca de la primele ore ale diminetii, indiferent de timpul de somn. Netratata, apneea de somn poate creste riscul de infarct.
Bolile cardiovasculare - daca apare starea de slabiciune in urma desfasurarii unor activitati care in trecut pareau putin antrenante, este posibil sa fie necesar un control cardiologic.
Conform specialistilor, daca starea de extenuare apare dupa terminarea sau in timpul unor taskuri ce necesita depunerea unui minim de efort: aspirarea podelei, gradinaritul sau drumul de la serviciu-acasa, este necesar consultul medical.

vineri, 21 ianuarie 2011

Metastaze cerebrale

Va salut. Nu am mai scris de mult pe aici. Daca tot vine sesiunea iar primul examen este oncologia...am zis sa scriu despre un subiecte destul de delicat pentru multi dintre pacientii descoperiti cu cancer (si asa invat si eu).Metastazele cerebrale reprezinta cea mai de temut complicatie a neoplaziilor (cancerelor) generalizate si cele mai frecvente tumori intracraniene la adult. Atunci cand tumora primara are acces la sistemul circulator, celulele neoplazice pot ajunge la nivelul creierului. Ele trec mai intai prin inima dreapta si prin sistemul capilar de la nivelul plamanului. De obicei pacientii prezinta o afectare pulmonara, fie tumora primara fie metastaze pulmonare.
Alte regiuni ale corpului pot fi controlate de chimioterapie iar celulele neoplazice pot fi distruse dar creierul prin bariera hemato-encefalica este aparat de chimioterapice iar celulele tumorale gasesc aici un "loc de refugiu". Netratate, metastazele cerebrale determina simptome neurologice progresive ce duc la coma si deces in aproximativ o luna.
Cancerele de san si cel pulmonar reprezinta cele mai frecvente neoplazii care metastazeaza la nivelul sistemului nervos central. 1/3 din bolnavii cu neoplasm pulmonar vor dezvolta metastaze cerebrale. Metastazele de melanom, carcinom testicular si renal sunt rare.
Factorii ce influenteaza metastazarea la nivelul creierului:
- creierul primeste 20-30% din debitul cardiac, celulele avand sanse mari sa ajunga aici;
- celulele tumorale pot forma colonii si se pot dezvolta foarte bine in SNC;
- distributia metastazelor cerebrale este de asemenea determinata de vascularizatia la nivelul encefalului.
20% din pacientele cu neoplasm mamar sunt diagnosticate cu metastaze cerebrale la fel ca si 40-60% dintre cei cu melanom malign.
Tulburarile neurologice se pot instala brutal (hemiplegie, cefalee, crize epileptice partiale sau generalizate) sau prograsiv (cefalee, tulburari de comportament, tulburari de mers si echilibru, pareze faciale, febra).
Hemoragia este prezinta in 3-14% din determinarile secundare cerebrale cu punct de plecare un melanom, coriocarcinom, renal, tiroidian, pulmonar, san sau tumori germinale.
Tabloul clinic se poate instala cum am spus brusc in plina sanatate aparenta sau lent si progresiv de-alungul unei perioade variabile.
Intervalul mediu intre diagnosticul tumorii primare si cel al metastazelor cerebrale variaza intre 6-9 luni pentru cancerul bronhopulmonar si 2-3 ani pentru melanomul malign, cancer mamar, colon.
Diagnosticul imagistic:
- computer tomografia - adeseori metastazele sunt multiple si localizate la jonctiunea dintre substanta cenusie si alba si sunt inconjurate de edem; CT fara substanta de contrast permite evidentierea hemroagiilor intrametastatice; administrarea substantei de contrast creste acuratetea diagnosticului.
- rezonanta magnetica nucleara - este de electie in depistarea metastazelor cerebrale; folosirea si a substantei de contrast este superioara CT-ului; evidentiaza si leziunile de dimensiuni mici si permite reconsiderarea indicatiei terapeutice chirurgicale.- tomografia cu emisie de pozitroni PET - principiul metodei consta in marcarea unui analog al glucozei cu un radiotrasor ce se injecteaza iv si se distribuie in tot corpul, celulele canceroase active metabolic captand glucoza marcata de 30-40 ori mai mult decat cele sanatoase.
- imagistica PET-CT - pentru localizarea precisa a leziunilor prin imaginea de fuziune intre cele doua metode.
Tratamentul pentru prelungirea supravietuirii si ameliorarea simptomelor:
- antiedematos - corticoterapie, diuretice, manitol 20%
- anticonvulsivant - la cei ce au prezentat convulsii
- chirurgical - in cazul metastazelor cerebrale unice, localizate in zone accesibile, la cei fara metastaze viscerale, la cei al caror cancer primar este bine controlat, la cei cu stare generala satisfacatoare precum si la cei tineri. Supravietuirea mediana este de 1 an.
- radioterapia - standardul de tratament al metastazelor cerebrale; iradierea se face pe intregul encefal, pentru imbunatatirea statusului neurologic, ameliorarea durerilor de cap, a tulburarilor motorii sau psihice. Rata de raspuns este intre 70-90% iar rata recaderilor la un an este de 35%.
- radiochirurgia - metoda de a administra o doza mare unica de iradiere unei tine bine definite; este o procedura terapeutica eficace, minim invaziva, pentru metastazele de mici dimensiuni.
- chimioterapia - are rol limitat datorita barierei hemato-encefalice.


Poze de pe www.descopera.ro si www.neurochirurgie4.ro