Boala Addison

Aceasta boala reprezinta o afectiune endocrina cauzata de secretia insuficienta de hormoni de catre glanda corticosuprarenala. Este sinonima cu hipocorticismul sau insuficienta corticosuprarenaliana.
Cand glanda este distrusa 90% apare insuficienta. Astfel cantitatea de cortizol produsa in organism este insuficienta; uneori si aldosteronul, un alt hormon secretat este in cantitate mica; ambii hormoni ajuta la buna desfasurare a functiilor organismului. Exista doua forme de Addison:
- primara - atunci cand secretia hormonilor,insuficienta, apare din cauza afectarii glandei propriu-zise (suprarenala). La 80% dintre pacienti este o boala autoimuna in care organismul secreta anticorpi ce duc la distrugerea tesutului glandei, nerecunoscuta ca fiind self (proprie). Restul de 20 % au o disfunctie glandulara data de tumori sau metastaze tumorale, infectii (TBC).
- secundara - apare prin afectare glandei pituitare in acest caz (hipofiza). Aceasta este situata la baza creierului, are dimensiunea unui bob de mazare si regleaza functiile tuturor glandelor din organism prin intermediul unor hormoni. Secretia de cortizol este reglata prin hormonul secretat de hipofiza, ACTH. Daca acesta e secretat insuficient, nu se mai secreta nici cortizol si astfel apar simptomele pentru Addison. O alta cauza de hipocorticism secundar este tratamentul prelungit sau incorect cu cortizoizi (prednison). Prezenta de hormoni din exterior va inhiba functia suprarenalei prin incetarea producerii de ACTH. Aceste medicamente se prescriu pentru tratamentul unor boli inflamatorii cronice cum ar fi artrita reumatoida.Boala Addison poate apare la orice varsta si afecteaza ambele sexe in aceeasi masura. Este totusi o boala rara afectand 1 din 100000 de oameni.
Suprarenala este o glanda endocrina situata la polul superior al fiecarui rinichi (in total sunt deci doua glande), de aici si denumirea. Are doua parti cu structura si functie distincte: o parte externa ca o coaja numita corticala (corticosuprarenala) si un miez numit medulara (medulosuprarenala).Partea corticala a suprarenalei are functia de a secreta mai multe tipuri de hormoni (cortizol, aldosteron - insuficienti secretati in Addison). Cortizolul (glucocorticoid) are rol in reactia corpului la stress. Alte roluri: controleaza raspunsul inflamator, regleaza metabolismul glucidic, proteic si lipidic. Aldosteronul (mineralocorticoid) are rol in mentinerea unui echilibru intre aportul si eliminarea apei si a sarii din organism, mentinerea tensiunii arteriale si a volumului sanguin in limite normal.
Printre simptomele bolii Addison se numara:
- astenie fizica (oboseala)
- slabiciune musculara
- dureri articulare si musculare
- scaderea apetitului si scaderea in greutate
- greata, varsaturi sau diaree
- scaderea tensiunii arteriale pana la lesin
- hipoglicemie
- hiperpigmentarea pielii si a mucoaselor
- iritabilitate, depresie
- menstruatie neregulata pana la oprirea acesteia
- apetit pentru sare.
Simptomele se pot instala cu rapiditate in asa numita „criza addisoniana” si apar prin scaderea brusca a nivelului sangvin de cortizol. Persoana afectata va prezenta varsaturi si diaree severe, dureri abdominale si de spate de intensitate mare, deshidratare, scaderea tensiunii arteriale si colaps. Este o situatie foarte grava care poate duce chiar la decesul pacientului.
Diagnosticul se pune cu ajutorul semnelor/simptomelor dar si investigatiilor de laborator:
- masurarea nivelurilor de Na, K, cortizol, ACTH
- teste imagistice: CT (pentru dimensiunile suprarenalelor, anormalitati).
Tratamenul bolii Addison consta in administrarea sub forma orala de hormoni sintetici. Acestia vor prelua functia hormonilor lipsa. Este recomandat tratamentul cu corticoizi: prednison, hidrocortizon, cortizon acetat pentru a suplini lipsa de cortizol.
Tratamentul crizei este unul de urgenta si consta in administrarea rapida sub forma injectabila de hidrocortizon, solutii saline si dextroza.

Doneaza sange! Fii erou!

Intre 3 si 7 mai a.c. se desfasoara campania nationala de donare de sange in mai multe centre din tara. La Sibiu sunteti asteptati la Centrul de Transfuzie Sanguina, din incinta Spitalului Judetean, intre orele 9 si 13.Pentru a dona trebuie:
- sa ai intre 18-60 ani
- sa ai o stare de sanatate buna
- sa nu consumi alcool cu 48 ore inainte
- sa ai o greutate peste 50 kg- sa nu ai herpex
- sa nu fii avut heptatita, tbc, malarie
- sa nu fii racit sau sub tratament
- sa nu te fii vaccinat in ultimele 2 saptamani
- sa nu fii la menstruatie (fetele)
- sa nu fii suferit vreo operatie minora in ultimele 3 luni sau majora in ultimele 6 luni
- sa fii hidratat si sa fii mancat usor inainte de recoltare, fara grasimi.
Donatorului i se ofera:
- 7 bonuri de masa (aprox 56 lei)- analize gratuite pentru : hepatite, HIV, VDRL, HTLV (leucemie), grupa, hemoglobina, anticorpi antieritrocitari (pentru fetele cu Rh-)
- adeverinta pentru reducere 50% la transportul in comun pe 1 luna si o zi libera (ziua donarii).
Nevoia este constanta. Recunostinta este instanta!

Boala Alzheimer

Am vazut de curand primul episod al unui serial de pe hbo cu privire la aceasta crunta boala. Este foarte interesant si emotionant, vi-l recomand.
Ce este Alzheimer? Este o boala degenerativa ce afecteaza anumite zone ale creierului, cele cu rol in memorie, invatare, comportament, limbaj, capacitatea de judecata. Reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la varstnici. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.Factorul de risc cel mai important il reprezinta varsta inaintata. Alti factori: istoricul familial de Alzheimer; prezenta genei pentru apolipoproteina E4; sindromul Down; alti factori neconfimati: fumatul, lovituri ale regiunii cefalice, nivelurile crescute in sange de homocisteina (aminoacid care atunci cand creste, creste riscul si de boala cardiaca).
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar este posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.
Prima manifestare a bolii o reprezinta pierderea memoriei. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina .
Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate .
Alte simptome : modificari de comportament, de gandire, tulburari de personalitate. In fazele de inceput, persoana afectata se poate comporta normal in societate. Simptomele apar pe masura ce boala progreseaza.
Exista 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer, identificate de Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide ale starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie, aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Diagnosticul diferential se face cu alte tipuri de dementa (cea provocata de infarcte multiple), dementa insotita de malnutritie, hiper/hipotiroidia, depresia.Din puncte de vedere fiziopatologic, s-au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului: nivele scazute de acetilcolina in anumite zone, placi senile ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase.Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.Exista 3 faze: initiala, intermediara si tardiva, simptomele progresand bineinteles de la prima la ultima, cand moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer, pentru a fi depistata precoce. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la nivel larg in acest moment.
Alzheimer este o boala fara leac din pacate. Nu exista tratament pentru ea, insa exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. Terapia este de mai multe feluri, in functie de evolutia bolii: initiala, de intretinere, in stadiile avansate si in stadiile terminale.
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.

Primavara, primavara....ce imi faci? :))

Da...ce ti-e si cu primavara asta....ca un paradox pentru anumite persoane....soare, iarba verde, floricele pe campii si ...astenie! O buna parte dintre noi sufera de asa ceva in aceste saptamani.
Astenia este o boala de sezon, caracterizata prin oboseala, irascibilitate, somnolenta, dureri de cap, nervozitate, atentia diminuata. Desi majoritatea persoanelor cred ca aceasta se poate instala numai primavara, in realitate astenia se produce si la sosirea toamnei sau chiar iarna.Astfel asteniile apar la schimbarea conditiilor meteo-climaterice, studiile demonstrand o legatura intre tulburarile de sezon si durata zilei comparativ cu noaptea/schimbarea luminozitatii naturale.
Termenul de tulburare afectiva de sezon sau astenie de sezon (seasonal affective disorder) a fost introdus in anul 1984 in Statele Unite, fiind inclus in Manualul bolilor mentale al Asociatiei Americane de Psihiatrie. Uneori astenia este confundata cu depresia, dar ea se deosebeste de orice tip de disfunctii depresive, care sunt caracterizate tocmai prin perturbari ale somnului si lipsa poftei de mancare. Astenia poate avea diverse cauze si se poate prezenta sub diferite aspecte, afectand atat latura fizica cat si cea psihica, intelectuala sau sexuala.
Principalele simptome:
- oboseala fizica/psihica;
- dificultati de concentrare, scaderea memoriei, incetinire in gandire;
- diminuarea atentiei;
- iritabilitate, tulburari ale emotiilor;
- apetitul crescut;
- uneori dureri toracice, cefalee sau dureri abdominale.
Cauzele exacte ale asteniei nu sunt cunoscute pe deplin inca, dar in ultima vreme s-au facut o serie de descoperiri ce indica si schemele de tratament ce trebui aplicat persoanelor afectate. Studiile au demonstrat ca una dintre cauzele asteniilor de sezon o reprezinta dereglarea ritmului circadian - un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale apartinand entitatilor vii, inclusiv plantelor si animalelor.Ritmul circadian este in mare parte reglat de unii hormoni cum ar fi melatonina, la cei afectati secretia ei fiind cu modificari semnificative. Iar o mare parte a bolnavilor prezinta secretie scazuta sau anormala de neurotransmitatori - serotonina, explicandu-se astfel pofta de mancare crescuta deoarece serotonina se "ocupa" cu buna-dispozitie, reglarea apetitului si satietatea.
O companie farmaceutica, Secom, a propus o schema de tratament cu unul sau mai multe dintre produsele Sleep Optimizer, 5HTP si Epa18. Dar bineinteles schema de tratament trebuie stabilita in colaborare cu un medic specialist. Cateva cuvinte doar despre Sleep Optimizer:
- produs natural 100% bazat pe GABA (acidul gamaaminobutiric) - neurotransmitator inhibitor, pe melatonina, hamei si valeriana.;
- cu efecte: induce stari de relaxare, reduce somnolenta, regleaza ritmul circadian in tulburarile de somn, imbunatatirea memoriei, atentiei, procesului de invatare.
Si totusi, nu trebuie sa ne lasam cotropiti de aceasta tulburare...este doar o mica faza peste care se trece.
A venit primavara si, cum spune Arghezi: „De-acum s-a ivit lumina, a iesit din stup albina…”, asadar, iesiti si salutati soarele multumindu-i pentru beneficiile sale.

Tulburarea de personalitate borderline

Studentii din anul 4 au trecut deja prin doua episoade la Spitalul de Psihiatrie Sibiu, datorita materiilor stiinte comportamentale si psihologie....urmeaza si psihiatria in anul 6. Ce vreau sa zic este ca am putut observa o serie de pacienti cu tulburari mentale importante, maniaci, depresivi, schizofrenici, care ne-au marcat intr-un fel sau altul. O sa va scriu despre un tip de tulburare putin mai ciudata.Pacientii care sufera de o tulburare de personalitate borderline au dificultati in controlarea emotiilor si sunt adeseori in stare de revolta, in general datorita unor experiente traumatice in copilarie sau unor disfunctionalitati cerebrale. Astfel, in cazul acestei boli, imaginea de sine a pacientului este distorsionata, el se simte fara valoare si in mod fundamental imperfect. Mania, impulsivitatea, schimbarea de dispozitie sunt o parte din simptomele care il indeparteaza pe pacient de cei din jurul sau, chiar daca pacientul isi doreste relatii afectuoase cu acestia. Constientizarea crescuta si cercetarile despre aceasta afectiune ajuta la imbunatatirea tratamentului si la o mai buna intelegere a personalitatii borderline. Noile date indica faptul ca tulburarea de personalitate borderline se amelioreaza in timp, astfel incat pacientii pot avea o viata fericita si implinita.
Cum am spus, tulburarea de personalitate borderline afecteaza modul in care se vede pe sine pacientul, felul in care reactioneaza cu ceilalti si comportamentul lui. Pacientul are sentimentul unei nesigurante fata de cine este el. Acest lucru inseamna ca imaginea de sine sufera schimbari repetate si rapide. Uneori se poate vedea foarte rau, alteori sa se simta ca si cum nu ar exista deloc. De obicei pacientul are relatii agitate, de genul dragoste-ura fata de ceilalti. Poate idealiza la un moment dat pe cineva pentru ca apoi sa se schimbe dramatic si brusc in furie si ura, din cauza unor greseli marunte sau a unor neintelegeri minore. Acest lucru se intampla intrucat persoanele cu aceasta tulburare accepta cu dificultate zonele gri – pentru ele lucrurile sunt ori albe ori negre.
Alte semne si simptome ar fi: comportamente impulsive si riscante (condus periculos, relatii sexuale neprotejate, abuz de droguri), episoade scurte dar intense de depresie/anxietate, manie nemotivata, comportament suicidar, teama de a ramane singur.Ultimele date indica o incidenta a borderlineului de 1-3 %. Cauzele acestei tulburari sunt foarte complexe. Numele bolii a aparut in anii 1940-1950 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza.Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.
Intre timp, cauzele tulburarii de personalitate borderline raman necunoscute, si nu exista nici o cale de a o preveni. Posibile cauze ar fi: factori genetici (unele studii pe gemeni si familii indica faptul ca tulburarea de personalitate ar putea fi mostenita), factori de mediu (abuzuri in copilarie, neglijare, separare de ingrjitori), anomalii cerebrale.Personalitatea noastra se formeaza in jurul copilariei. Este influentata si de tendintele mostenite si de mediul inconjurator. Se pare ca personalitatea borderline este mai frecventa la femei decat la barbati.
Diagnosticul tulburarii se pune pe baza unor criterii. Pentru borderline trebuie sa existe cel putin 5 criterii din urmatoarele:
- teama intensa de abandon
- un model de relatii instabile
- imagine de sine instabila
- comportamente impulsive si autodistructive
- comportament suicidar si automutilare
- schimbari frecvente de dispozitie
- sentiment cronic de gol interior
- manie fara motiv
- episoade de paranoia si de pierdere a contactului cu realitatea.
Acest diagnostic este pus numai la adulti, copiii si adolescentii au personalitatea in curs de dezvoltare iar aceste simptome pot sa dispara o data cu maturizarea.
Tulburarea de personalitate borderline poate afecta multe arii ale vietii. Relatiile interpersonale, profesia, scoala, activitatile sociale si imaginea de sine pot fi afectate in mod negativ. Pierderile repetate ale serviciului si divorturile sunt frecvente. Automutilarea, cum ar fi taierea pielii sau arderea, pot duce la aparitia unor cicatrici si la spitalizari frecvente. Rata sinuciderilor intre persoanele cu personalitate borderline este foarte mare, ajungand pana la 10-15%.
Tratamentul tulburarii de personalitate borderline s-a imbunatatit in ultimul timp prin adoptarea unor tehnici specifice destinate pacientilor cu aceasta afectiune. Tratamentul poate include psihoterapie, medicatie sau spitalizare.
Psihoterapia este tratamentul principal in personalitatea borderline. Medicamentele nu pot vindeca tulburarea, dar pot vindeca probleme asociate (depresia, anxietatea, impulsivitatea).
Poate fi dificil de trait cu aceasta afectiune. Pacientul poate realiza ca gandurile si comportamentele sale pot fi autodistructive si sa nu fie capabil sa le controleze. Tratamentul il poate ajuta sa gaseasca cai de a face fata aceste tulburari.
Nu exista un drum sigur de recuperare din tulburarea de personalitate borderline. Afectiunea pare mai grava la tinerii adulti si se amelioreaza cu varsta. Multe persoane cu aceasta afectiune isi gasesc echilibrul si stabilitatea la varsta de 30-40 ani. Cu varsta tumultul interior descreste si pacientul poate sustine relatii iubitoare si avea cariere de succes.

Insuficienta cardiaca

De ce inima "respira" greu cateodata?Cateva explicatii o sa va ofer insa despre tratamentul insuficientei cardiace nu voi spune prea multe, fiind prea complex pentru a fi scris aici. Insuficienta cardiaca este rezultatul unei boli cardiace. Ea poate afecta inima dreapta, inima stanga sau pe amandoua. Aparitia IC poate fi favorizata si de hipertiroidie, o anemie mai serioasa sau o tulburare de ritm. IC stanga poate fi consecutiva unei hipertensiuni arteriale, unei insuficiente aortice sau mitrale, unei cardiopatii ischemice sau miocardiopatii.In ultima vreme insuficienta cardiaca este in continua crestere. Are un prognostic sumbru, durata de viata din momentul aflarii diagnosticului fiind de 3,5-4,5 ani. Cauza de deces este la peste 50% dintre cazuri disfunctia progresiva de pompa, in timp ce moartea subita cardiaca este raspunzatoare de decesul a un sfert dintre pacientii diagnosticati deja cu insuficienta cardiaca.
Printre simptomele IC se numara: oboseala frecventa, jena la respiratie (dispnee) initial la efort si apoi in repaus, cresterea tensiunii sistemului venos, cresterea in volum a ficatului, edeme ale gleznelor si gambelor, tulburari digestive, tuse uscata.
Insuficienta cardiaca este de obicei o boala de lunga durata, cu o evolutie lenta. Inima pacientului isi diminueaza incetul cu incetul rolul de a pompa sangele, pana la momentul diagnosticarii certe. Diagnosticul de insuficienta cardiaca se pune pe baza unei evaluari clinice care pleaca de la antecedentele pacientului, de la examenul fizic. Diagnosticul se stabileste in urma realizarii investigatiilor paraclinice adecvate (analize de laborator, EKG, Rx toracica, ecografia cardiaca). Tratamentul actual al insuficientei cardiace este interdisciplinar, complex si secvential. Terapia farmacologica si cea neconventionala dovedesc ameliorarea marcanta a capacitatii functionale, a calitatii vietii, a reintegrarii sociale si a ratei supravietuirii. Transplantul de cord este, in multe dintre cazuri, singura solutie pentru supravietuire.Recomandari privitoare la stilul de viata al bolnavilor cu IC ar fi: dieta fara sare, odihna, limitarea activitatii fizice, monitorizarea lichidelor consumate, renuntarea la fumat, evitarea abuzului de alcool, controlarea eficienta a tensiunii arteriale, diuretice pentru eliminarea apei si a sarii din organism.
Complicatiile insuficientei cardiace sunt multiple, in mare parte insa pot fi tratate. Dintre acestea amintim: edemul pulmonar, accidentul vascular cerebral (AVC), aritmiile, ce pot determina pierderea constientei sau moartea subita. De asemenea, este vorba si de insuficienta functionala a unor organe (rinichi, ficat, creier), tromboze, ciroza hepatica de cauza cardiaca si infectii bronhopulmonare.
Odata controlata insuficienta cardiaca, trebuie tratata si cauza ei. Astfel, o boala valvulara poate fi ameliorata prin procedee chirurgicale, iar o cardiopatie ischemica poate fi tratata prin pontaj aortocoronarian sau printr-o angioplastie coronariana transcutanata (sunteti cu mine? :)) ).
Atitudinea si nivelul de participare la tratament a bolnavului cu insuficienta cardiaca poate avea un impact deosebit asupra acestuia. Faptul ca acesta se poate ingriji singur, are un rol benefic asupra psihicului si starii de sanatate. Respectarea tratamentului, efectuarea de exercitii fizice, o dieta corespunzatoare, sunt modificari ale stilului de viata ce vor controla simptomele de insuficienta cardiaca si vor preveni agravarea brusca a acesteia.
Pacientii cu insuficienta cardiaca vor trebui sa faca fata pe tot parcursul bolii, problemelor emotionale si legate de limitarea capacitatii de efort ce ii vor impiedica in abilitatea de a duce o viata activa. Deoarece insuficienta cardiaca este o boala cu evolutie indelungata, pacientul va avea numeroase intalniri cu diferiti medici si va trebui sa invete sa coopereze cu acestia, in vederea obtinerii celui mai bun tratament care sa-i permita sa duca o viata cat mai apropiata de normal.

Sondaj fumat

Gata si sondajul cu fumatul. E bine de stiu, din 50 de persoane, 22 au votat ca nu fumeaza (asa sa continuati! ) , 10 cu 10 fumeaza in jur de un pachet pe zi si vreo 8 mai putin de 10 tigari pe zi. Ce sa va urez? Lasare placuta la cei ce au vointa! :D