Intre 3 si 7 mai a.c. se desfasoara campania nationala de donare de sange in mai multe centre din tara. La Sibiu sunteti asteptati la Centrul de Transfuzie Sanguina, din incinta Spitalului Judetean, intre orele 9 si 13.Pentru a dona trebuie:
- sa ai intre 18-60 ani
- sa ai o stare de sanatate buna
- sa nu consumi alcool cu 48 ore inainte
- sa ai o greutate peste 50 kg- sa nu ai herpex
- sa nu fii avut heptatita, tbc, malarie
- sa nu fii racit sau sub tratament
- sa nu te fii vaccinat in ultimele 2 saptamani
- sa nu fii la menstruatie (fetele)
- sa nu fii suferit vreo operatie minora in ultimele 3 luni sau majora in ultimele 6 luni
- sa fii hidratat si sa fii mancat usor inainte de recoltare, fara grasimi.
Donatorului i se ofera:
- 7 bonuri de masa (aprox 56 lei)- analize gratuite pentru : hepatite, HIV, VDRL, HTLV (leucemie), grupa, hemoglobina, anticorpi antieritrocitari (pentru fetele cu Rh-)
- adeverinta pentru reducere 50% la transportul in comun pe 1 luna si o zi libera (ziua donarii).
Nevoia este constanta. Recunostinta este instanta!
joi, 29 aprilie 2010
vineri, 23 aprilie 2010
Boala Alzheimer
Am vazut de curand primul episod al unui serial de pe hbo cu privire la aceasta crunta boala. Este foarte interesant si emotionant, vi-l recomand.
Ce este Alzheimer? Este o boala degenerativa ce afecteaza anumite zone ale creierului, cele cu rol in memorie, invatare, comportament, limbaj, capacitatea de judecata. Reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la varstnici. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.Factorul de risc cel mai important il reprezinta varsta inaintata. Alti factori: istoricul familial de Alzheimer; prezenta genei pentru apolipoproteina E4; sindromul Down; alti factori neconfimati: fumatul, lovituri ale regiunii cefalice, nivelurile crescute in sange de homocisteina (aminoacid care atunci cand creste, creste riscul si de boala cardiaca).
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar este posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.
Prima manifestare a bolii o reprezinta pierderea memoriei. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina .
Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate .
Alte simptome : modificari de comportament, de gandire, tulburari de personalitate. In fazele de inceput, persoana afectata se poate comporta normal in societate. Simptomele apar pe masura ce boala progreseaza.
Exista 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer, identificate de Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide ale starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie, aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Diagnosticul diferential se face cu alte tipuri de dementa (cea provocata de infarcte multiple), dementa insotita de malnutritie, hiper/hipotiroidia, depresia.Din puncte de vedere fiziopatologic, s-au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului: nivele scazute de acetilcolina in anumite zone, placi senile ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase.Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.Exista 3 faze: initiala, intermediara si tardiva, simptomele progresand bineinteles de la prima la ultima, cand moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer, pentru a fi depistata precoce. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la nivel larg in acest moment.
Alzheimer este o boala fara leac din pacate. Nu exista tratament pentru ea, insa exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. Terapia este de mai multe feluri, in functie de evolutia bolii: initiala, de intretinere, in stadiile avansate si in stadiile terminale.
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
Ce este Alzheimer? Este o boala degenerativa ce afecteaza anumite zone ale creierului, cele cu rol in memorie, invatare, comportament, limbaj, capacitatea de judecata. Reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la varstnici. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.Factorul de risc cel mai important il reprezinta varsta inaintata. Alti factori: istoricul familial de Alzheimer; prezenta genei pentru apolipoproteina E4; sindromul Down; alti factori neconfimati: fumatul, lovituri ale regiunii cefalice, nivelurile crescute in sange de homocisteina (aminoacid care atunci cand creste, creste riscul si de boala cardiaca).
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar este posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.
Prima manifestare a bolii o reprezinta pierderea memoriei. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina .
Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate .
Alte simptome : modificari de comportament, de gandire, tulburari de personalitate. In fazele de inceput, persoana afectata se poate comporta normal in societate. Simptomele apar pe masura ce boala progreseaza.
Exista 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer, identificate de Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide ale starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie, aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Diagnosticul diferential se face cu alte tipuri de dementa (cea provocata de infarcte multiple), dementa insotita de malnutritie, hiper/hipotiroidia, depresia.Din puncte de vedere fiziopatologic, s-au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului: nivele scazute de acetilcolina in anumite zone, placi senile ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase.Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.Exista 3 faze: initiala, intermediara si tardiva, simptomele progresand bineinteles de la prima la ultima, cand moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer, pentru a fi depistata precoce. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la nivel larg in acest moment.
Alzheimer este o boala fara leac din pacate. Nu exista tratament pentru ea, insa exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. Terapia este de mai multe feluri, in functie de evolutia bolii: initiala, de intretinere, in stadiile avansate si in stadiile terminale.
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
Etichete:
Alzheimer,
comportament,
dementa,
personalitate,
tulburari,
varstnici
sâmbătă, 10 aprilie 2010
Primavara, primavara....ce imi faci? :))
Da...ce ti-e si cu primavara asta....ca un paradox pentru anumite persoane....soare, iarba verde, floricele pe campii si ...astenie! O buna parte dintre noi sufera de asa ceva in aceste saptamani.
Astenia este o boala de sezon, caracterizata prin oboseala, irascibilitate, somnolenta, dureri de cap, nervozitate, atentia diminuata. Desi majoritatea persoanelor cred ca aceasta se poate instala numai primavara, in realitate astenia se produce si la sosirea toamnei sau chiar iarna.Astfel asteniile apar la schimbarea conditiilor meteo-climaterice, studiile demonstrand o legatura intre tulburarile de sezon si durata zilei comparativ cu noaptea/schimbarea luminozitatii naturale.
Termenul de tulburare afectiva de sezon sau astenie de sezon (seasonal affective disorder) a fost introdus in anul 1984 in Statele Unite, fiind inclus in Manualul bolilor mentale al Asociatiei Americane de Psihiatrie. Uneori astenia este confundata cu depresia, dar ea se deosebeste de orice tip de disfunctii depresive, care sunt caracterizate tocmai prin perturbari ale somnului si lipsa poftei de mancare. Astenia poate avea diverse cauze si se poate prezenta sub diferite aspecte, afectand atat latura fizica cat si cea psihica, intelectuala sau sexuala.
Principalele simptome:
- oboseala fizica/psihica;
- dificultati de concentrare, scaderea memoriei, incetinire in gandire;
- diminuarea atentiei;
- iritabilitate, tulburari ale emotiilor;
- apetitul crescut;
- uneori dureri toracice, cefalee sau dureri abdominale.
Cauzele exacte ale asteniei nu sunt cunoscute pe deplin inca, dar in ultima vreme s-au facut o serie de descoperiri ce indica si schemele de tratament ce trebui aplicat persoanelor afectate. Studiile au demonstrat ca una dintre cauzele asteniilor de sezon o reprezinta dereglarea ritmului circadian - un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale apartinand entitatilor vii, inclusiv plantelor si animalelor.Ritmul circadian este in mare parte reglat de unii hormoni cum ar fi melatonina, la cei afectati secretia ei fiind cu modificari semnificative. Iar o mare parte a bolnavilor prezinta secretie scazuta sau anormala de neurotransmitatori - serotonina, explicandu-se astfel pofta de mancare crescuta deoarece serotonina se "ocupa" cu buna-dispozitie, reglarea apetitului si satietatea.
O companie farmaceutica, Secom, a propus o schema de tratament cu unul sau mai multe dintre produsele Sleep Optimizer, 5HTP si Epa18. Dar bineinteles schema de tratament trebuie stabilita in colaborare cu un medic specialist. Cateva cuvinte doar despre Sleep Optimizer:
- produs natural 100% bazat pe GABA (acidul gamaaminobutiric) - neurotransmitator inhibitor, pe melatonina, hamei si valeriana.;
- cu efecte: induce stari de relaxare, reduce somnolenta, regleaza ritmul circadian in tulburarile de somn, imbunatatirea memoriei, atentiei, procesului de invatare.
Si totusi, nu trebuie sa ne lasam cotropiti de aceasta tulburare...este doar o mica faza peste care se trece.
A venit primavara si, cum spune Arghezi: „De-acum s-a ivit lumina, a iesit din stup albina…”, asadar, iesiti si salutati soarele multumindu-i pentru beneficiile sale.
Astenia este o boala de sezon, caracterizata prin oboseala, irascibilitate, somnolenta, dureri de cap, nervozitate, atentia diminuata. Desi majoritatea persoanelor cred ca aceasta se poate instala numai primavara, in realitate astenia se produce si la sosirea toamnei sau chiar iarna.Astfel asteniile apar la schimbarea conditiilor meteo-climaterice, studiile demonstrand o legatura intre tulburarile de sezon si durata zilei comparativ cu noaptea/schimbarea luminozitatii naturale.
Termenul de tulburare afectiva de sezon sau astenie de sezon (seasonal affective disorder) a fost introdus in anul 1984 in Statele Unite, fiind inclus in Manualul bolilor mentale al Asociatiei Americane de Psihiatrie. Uneori astenia este confundata cu depresia, dar ea se deosebeste de orice tip de disfunctii depresive, care sunt caracterizate tocmai prin perturbari ale somnului si lipsa poftei de mancare. Astenia poate avea diverse cauze si se poate prezenta sub diferite aspecte, afectand atat latura fizica cat si cea psihica, intelectuala sau sexuala.
Principalele simptome:
- oboseala fizica/psihica;
- dificultati de concentrare, scaderea memoriei, incetinire in gandire;
- diminuarea atentiei;
- iritabilitate, tulburari ale emotiilor;
- apetitul crescut;
- uneori dureri toracice, cefalee sau dureri abdominale.
Cauzele exacte ale asteniei nu sunt cunoscute pe deplin inca, dar in ultima vreme s-au facut o serie de descoperiri ce indica si schemele de tratament ce trebui aplicat persoanelor afectate. Studiile au demonstrat ca una dintre cauzele asteniilor de sezon o reprezinta dereglarea ritmului circadian - un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale apartinand entitatilor vii, inclusiv plantelor si animalelor.Ritmul circadian este in mare parte reglat de unii hormoni cum ar fi melatonina, la cei afectati secretia ei fiind cu modificari semnificative. Iar o mare parte a bolnavilor prezinta secretie scazuta sau anormala de neurotransmitatori - serotonina, explicandu-se astfel pofta de mancare crescuta deoarece serotonina se "ocupa" cu buna-dispozitie, reglarea apetitului si satietatea.
O companie farmaceutica, Secom, a propus o schema de tratament cu unul sau mai multe dintre produsele Sleep Optimizer, 5HTP si Epa18. Dar bineinteles schema de tratament trebuie stabilita in colaborare cu un medic specialist. Cateva cuvinte doar despre Sleep Optimizer:
- produs natural 100% bazat pe GABA (acidul gamaaminobutiric) - neurotransmitator inhibitor, pe melatonina, hamei si valeriana.;
- cu efecte: induce stari de relaxare, reduce somnolenta, regleaza ritmul circadian in tulburarile de somn, imbunatatirea memoriei, atentiei, procesului de invatare.
Si totusi, nu trebuie sa ne lasam cotropiti de aceasta tulburare...este doar o mica faza peste care se trece.
A venit primavara si, cum spune Arghezi: „De-acum s-a ivit lumina, a iesit din stup albina…”, asadar, iesiti si salutati soarele multumindu-i pentru beneficiile sale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)