joi, 28 iulie 2011

7 boli ale epocii moderne

La vremuri noi se pare ca apar si boli noi. Si nu ma refer aici la consumul de tip fast food ce ne face sa avem diabet, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, etc. Astea nu mai sunt noutati. Altele sunt: boli parsive care in urma cu un secol nici nu existau si care acum isi arata ghearele.

1. Vederea stricata de computer - am mai scris despre asta si intr-un alt post - cu cat stai mai mult in fata calculatorului, ori la slujba ori acasa, risti sa suferi de astenopie (ocupationala sau doar pentru ca te joci in fata PC-ului acasa) - boala manifestata prin : inrosirea ochilor, senzatia de uscaciune si usturime, vedere incetosata/dubla, dureri de cap. Cateva solutii pentru imbunatatirea situatiei: monitorul lasa-l la 60 cm de tine, fontul scrisului ajusteaza-l dupa cum vezi mai bine, la 20-30 minute fa o pauza de cateva minute fara sa te mai uiti la monitor.

2.Surzenia datorata castilor - problema frecventa in randul tinerilor/adolescentilor care au tendinta sa asculte muzica ore in sir, tot si tot mai tare. Unii ajung sa asculte muzica si la intensitatea de 110-120 decibeli (cat o drujba). Dupa ani de zile aparatul auditiv se uzeaza. Copiii surzesc de tineri si numai din vina lor. Solutii: volumul mai incet, mai putin timp cu castile in urechi, pe cat posibil castile externe sunt mai putin riscante datorita izolarii mai bune a urechii.

3. e-tromboza - tromboza venoasa profunda inseamna aparitia unui cheag de sange in venele membrelor inferioare din cauza statului pe scaun prelungit. Cheagul realizat poate produce ravagii la distanta, portiuni din el se pot rupe si ajunge la plamani sau la creier. O situatia riscanta frecventa este statul la calculator (!). Se recomanda: o data pe ora ridicati-va de la calculator, faceti miscari usoare cu piciorul, bateti tactul cu varful picioarelor, beti lichide.

4. Tulburarea anxioasa generalizata - Cu totii avem temeri si griji dar, atunci cand toate acestea iau aspectul unei ingrijorari excesive in raport cu situatia reala, cand ai sentimentul ca nu mai poti indura tot ce se intampla, cand ti se pare ca viata a devenit aproape imposibil de suportat, s-ar putea sa suferi de ceea ce, recent, psihologii au denumit anxietate generalizata. Tulburarea e, foarte probabil, favorizata de "bombardamentul" mediatic cu informatii neplacute, care te fac sa devii acut si dureros constient de toate relele lumii - de criza economica, amenintarea terorismului, infractionalitate - si creeaza un sentiment coplesitor de nesiguranta si de pericol. E nevoie de tratament - cu medicamente anxiolitice, cu antidepresive si cu psihoterapie.

5. Ortorexia - asta e una destul de ciudata si care arata cat de mare e puterea mass media asupra noastra. Avalansa de avertismente privind pericolul unei alimentatii nesanatoase, cascada de informatii legate de chimicalele dubioase pe care le contine mancarea si de efectele grave ale acestora asupra sanatatii i-au facut pe multi oameni sa dezvolte o adevarat obsesie a hranei sanatoase.Pe termen lung, ortorexicii ajung sa slabeasca excesiv, devitalizandu-si organismul pana la un nivel care le pune viata in pericol.

6. Sindromul cladirii bolnave - o denumire mai corecta ar fi sindromul cladirii care ne imbolnaveste, pentru ca exact asta se intampla - oamenii care lucreaza sau locuiesc intr-o cladire moderna, supraizolata, climatizata, prezinta anumite probleme de sanatate.Se vorbeste despre o cladire bolnava atunci cand ocupantii acesteia acuza niste simptome neplacute a caror cauza nu poate fi depistata. In asemenea, situatii, se presupune ca de vina e cladirea - de obicei o cladire noua sau recent renovata, cu izolatie performanta, sisteme de aer conditionat, geamuri facute sa nu se deschida (doar exista climatizare, nu?), incalzire centrala. Simptome: oamenii nu se simt bine, dimpotriva: sufera de dureri de cap, iritatii ale ochilor, faringelui sau mucoasei nazale, tuse, uscaciune sau mancarimi ale pielii, chiar senzatii de greata, oboseala accentuata si sensibilitate la mirosuri.Se pare ca excesul de "artificial" si scaderea proportionala a ponderii "naturalului" au o influenta foarte proasta asupra sanatatii umane.

7. Tulburarea anxioasa sociala - cei care sufera de anxietate sociala sunt chinuiti de sentimentul de a fi permanent urmariti, priviti si judecati de altii si se tem intr-una sa nu faca vreun lucru care sa-i puna intr-o lumina proasta. E evident ce dificila devine viata cuiva in asemenea conditii, cat de greu trebuie sa li se para acestor oameni sa mearga la scoala, la lucru sau pur si simplu sa iasa pe strada. Pentru un om care nu sufera de asa ceva, e greu de inteles cum e posibil ca simplul fapt de a fi privit, pe strada, de oameni - in cel mai firesc si inofensiv mod - sa ii faca pe acesti anxiosi sa tremure, sa transpire, sa ameteasca, sa-si simta stomacul rasucindu-se si inima batandu-le sa le sara din piept. Insa chiar asa se intampla; cei afectati de anxietate sociala sufera foarte mult si ajung sa nu mai poata duce o viata normală.O combinatie de medicamente specifice si psihoterapie ii poate ajuta enorm.

www.descopera.ro

luni, 18 iulie 2011

Sindromul Cotard

Abonat fiind la newsletterul Descopera.ro, continui cu un alt sindrom rar si misterios, sindromul Cotard sau boala care te face sa crezi ca esti mort!
Rene Descartes a spus: "cogito ergo sum!" - "cuget, deci exist!", acest enunt stand la baza filosofiei europene si sustinand ca daca ne putem indoi de perceptiile pe care le avem datorita simturilor noastre, nu avem cum sa ne indoim de propria existenta.
Sindromul Cotard este caracterizat de o stare de delir in care pacientul insista ca a murit sau ca o parte a corpului sau a putrezit. Acest sindrom este extrem de rar, fiind de obicei întalnit la pacienţii ce sufera de schizofrenie si de tulburari bipolare. Afectiunea a fost observata prima data in 1788 dar descrisa in detalii in 1880 de catre francezul Jules Cotard. Cotard a descris aceasta negare psihotica a propriei existente ca fiind o stare dementiala profunda, melancolica, de multe ori asociata cu o ipohondrie extrema. Acest sindrom afecteaza copiii, adolescentţii si persoanele in varsta, fiind de obicei una din manifestarile schizofreniei sau ale tulburarii bipolare. De asemenea, sindromul poate fi asociat leziunilor tempo-parietale ale emisferei cerebrale non-dominante.Ideile delirante constituie tulburari de gandire care determina o reflectare eronata a realitatii. Caracterul patologic al acestor tulburari nu este recunoscut de subiect, conducand la modificarea patologica a conceptiei despre lume. Sindromul Cotard se manifesta ca o idee deliranta depresiva, mai exact ca o idee deliranta de negatie.
Delirul Cotard se diferenţiaza de toate celelalte tipuri de idei delirante prin faptul ca este unicul a carui existenţa poate fi confirmata chiar de catre pacient - chiar daca el crede cu sinceritate in ideile delirante! Toate celelalte sindroame delirante necesita prezenţa unei alte persoane pentru a fi diagnosticate.
Printre cauzele identificate pana acum de catre specialisti se numara depresia severa, tumorile pe creier, atacurile cerebrale, schizofrenia si tulburările bipolare. Sindromul Cotard poate aparea si ca urmare a lezionarii unei parti a creierului, in majoritatea cazurilor fiind intalnite dereglari structurale si functionale ale acestuia.
Un caz extrem al sindromului Cotard a fost descris de catre Dr. Christopher Gardner-Thorpe de la Spitalul din Exeter.O pacienta in varsta de 59 de ani descria cum simte socuri electrice in ambele brate, iar din cand in cand experimenta episoade in care avea senzatia ca bucati de carne din corpul ei dispar. Femeia simtea cum carnea de pe abdomen şi de pe membre cade, iar un lichid din interiorul sau se scurge. Aceasta se panica, avand senzatia ca un proces de descompunere are loc, urmand sa o reduca la nimic. Avand senzatia ca intregul corp ii dispare, femeia s-a uitat in timpul unui episod in oglinda, unde i s-a părut ca isi vede maxilarul alb, ca si cum toata carnea ar fi disparut. Pacienta a fost tratata cu metiprednisolon, insa iluziile de tip Cotard au continuat sa apara episodic, la cateva luni.
Situaţia depinde de la caz la caz, in functie de gradul de afectare a creierului, insa un caz recent petrecut in Marea Britanie arata ca exista si situatii cu final fericit.

O secretara in varsta de 24 de ani, LU, a fost internata in 2004 la un spital de neurologie din Londra, fiind diagnosticata cu epilepsie, urmare a encefalitei provocate de virusul herpes simplex.La doua saptamani dupa internare, LU a fost supusa unor teste in vederea intocmirii unui profil neuropsihologic. S-a observat ca pacienta prezenta o capacitate redusa de atentie, concentrare si de judecata, fiindu-i de asemenea afectata si capacitatea de a recunoaste fete.

In cadrul aceluiasi test pacienta a prezentat simptomele tipice sindromului Cotard: sustinea in mod repetat ca este moarta, afirmand ca a murit cu doua saptamani inainte. In tot acest timp pacienta plangea, intreband daca spitalul in care se afla este cumva Raiul. Intrebata de doctori cum crede ca a murit, LU a raspuns: "Nu stiu exact cum. Stiu ca aveam o gripa si ca am venit aici. Poate ca am murit de gripa". De asemenea, pacienta afirma ca "ma simt ciudat fată de iubitul meu. Nu-l pot saruta, se simte ciudat - desi stiu ca ma iubeste".

Pacienta prezenta si alte simptome, printre care ameteala, halucinaţii auditive (auzea muzica disco), halucinaţii tactile (avea sentimentul ca pe antebraţul stang ii curge apa) si halucinaţii vizuale (avand senzaţia ca peretii se misca).Convingerea pacientei ca a murit s-a redus in zilele urmatoare, psihologii reusind sa obtina o restructurare cognitiva. Astfel, la doua zile dupa intocmirea profilului neuropsihologic, lui LU i s-au pus cateva intrebari pe tema mortii. Pacienta a fost intrebata daca a mai vazut vreodata o persoana moarta, si daca da, cum de si-a dat seama ca acea persoana este moarta. Ea a raspuns ca a vazut-o pe bunica sa dupa ce a murit, si a stiut ca nu mai este in viata pentru ca ochii ii erau inchisi si nu mai facea nicio mişcare. Pacienta a recunoscut ca ea vorbeste si se misca, lucru inconsistent cu caracteristicile normale ale oamenilor morti. Dupa aceasta discutie, pacienta a fost intrebata cat de convinsa este de faptul ca este moarta. Daca inainte cu cateva zile procentul indicat de aceasta era de 100%, de data aceasta era de doar 40%.

Psihologii au continuat de-a lungul urmatoarelor zile discutiile cu ea, iar într-o saptamana de la diagnostic iluzia pacientei a disparut in intregime.

Un neuropsiholog din Marea Britanie, Paul Broks, relata recent in The Telegraph dialogul purtat cu o pacienta ce suferea de sindromul Cotard. "M-a intrebat: «Sunt moarta?». Am asigurat-o ca este cat se poate de vie, ca se afla intr-o sectie de spital, unde bea un ceai si dialogheaza cu mine. Nu a fost convinsa. «Dar tu esti real?», m-a intrebat ea".

Broks spune ca acest sindrom ar putea avea la baza o dereglare neurologica ce duce la o decuplare a emotiilor de ganduri. Nu este suficient sa ne gandim ca existam, ci si sa simtim acest lucru. Astfel, zicala lui Descartes, "gandesc, deci exist" trebuie modificata in "simt ca gandesc, deci exist".

www.descopera.ro

marți, 12 iulie 2011

Amigdalita

Amigdalita sau tonsilita este inflamatia acuta cronica a amigdalelor - glande de mici dimensiuni, cu forma de migdale, localizate in perimetrul faringelui de o parte si de alta a omusorului, posterior de limba.
Amigdalita este cel mai frecvent cauzata de o infectie virala, insa poate fi determinata si de catre bacterii.Virusii care cauzeaza boala sunt adesea cei care afecteaza tractul respirator. Acestia includ virusul gripal (influenza), virusul parainfluenza (cauzeaza laringita si crup), precum si adenovirusul, enterovirusul si rinovirusul.Amigdalita bacteriana poate fi cauzata de variate tipuri de bacterii, insa cel mai frecvent este determinata de streptococii de grup A.
Simptomul principal este reprezentat de durere in gat. Alte simptome: amigdale inflamate si eritematoase (inrosite), durere la inghitire, febra, tuse, dureri de cap, oboseala, pete albicioase pline cu puroi pe suprafata amigdalelor, noduli limfatici mariti la nivelul gatului; rar pot sa apara: varsaturi, constipatie, dificultate la deschiderea gurii. Daca amigdalita este cauzata de un virus, precum virusul gripal, apar si simptome gripale, precum scurgeri nazale. Daca boala este determinata de bacterii, pacientul poate prezenta iritatii cutanate sau inrosirea fetei (eritem facial).Complicatiile apar foarte rar si cuprind: abcese in jurul amigdalelor, umflarea fetei si a gatului, infectia urechii medii (otita), septicemie (daca bacteriile ajung in sange).
Indiferent daca amigdalita este de cauza virala sau bacteriana, cel mai probabil sistemul imun va indeparta infectia in cateva zile.Deoarece majoritatea cazurilor de amigdalita sunt provocate de virusi, ele nu raspund la tratament cu antibiotice. De obicei, boala se vindeca de la sine, insa pacientul poate lua paracetamol sau ibuprofen pentru a reduce simptomele, precum durere in gat, cefalee si febra. Ibuprofenul nu trebuie administrat daca bolnavul prezinta un istoric de ulcere gastrice, indigestie, astm, sau afectiuni renale. De asemenea, ibuprofenul nu este recomandat femeilor insarcinate.
Tratamentul amigdalitei bacteriene consta in administrare de antibiotice. Insa, studiile au aratat ca antibioticele nu reduc semnificativ simptomele. De asemenea, studiile au dovedit ca rezultatele maxime se observa de la a 3-a zi de la inceperea tratamentului cu antibiotice.
Daca pacientul prezinta episoade recurente de amigdalita (5 sau mai multe intr-un an) sau daca simptomele sunt severe, se poate apela la excizia chirurgicala a amigdalelor (tonsilectomie).

www.sfatmedical.ro