Cand glanda este distrusa 90% apare insuficienta. Astfel cantitatea de cortizol produsa in organism este insuficienta; uneori si aldosteronul, un alt hormon secretat este in cantitate mica; ambii hormoni ajuta la buna desfasurare a functiilor organismului. Exista doua forme de Addison:
- primara - atunci cand secretia hormonilor,insuficienta, apare din cauza afectarii glandei propriu-zise (suprarenala). La 80% dintre pacienti este o boala autoimuna in care organismul secreta anticorpi ce duc la distrugerea tesutului glandei, nerecunoscuta ca fiind self (proprie). Restul de 20 % au o disfunctie glandulara data de tumori sau metastaze tumorale, infectii (TBC).
- secundara - apare prin afectare glandei pituitare in acest caz (hipofiza). Aceasta este situata la baza creierului, are dimensiunea unui bob de mazare si regleaza functiile tuturor glandelor din organism prin intermediul unor hormoni. Secretia de cortizol este reglata prin hormonul secretat de hipofiza, ACTH. Daca acesta e secretat insuficient, nu se mai secreta nici cortizol si astfel apar simptomele pentru Addison. O alta cauza de hipocorticism secundar este tratamentul prelungit sau incorect cu cortizoizi (prednison). Prezenta de hormoni din exterior va inhiba functia suprarenalei prin incetarea producerii de ACTH. Aceste medicamente se prescriu pentru tratamentul unor boli inflamatorii cronice cum ar fi artrita reumatoida.
Boala Addison poate apare la orice varsta si afecteaza ambele sexe in aceeasi masura. Este totusi o boala rara afectand 1 din 100000 de oameni.Suprarenala este o glanda endocrina situata la polul superior al fiecarui rinichi (in total sunt deci doua glande), de aici si denumirea. Are doua parti cu structura si functie distincte: o parte externa ca o coaja numita corticala (corticosuprarenala) si un miez numit medulara (medulosuprarenala).Partea corticala a suprarenalei are functia de a secreta mai multe tipuri de hormoni (cortizol, aldosteron - insuficienti secretati in Addison). Cortizolul (glucocorticoid) are rol in reactia corpului la stress. Alte roluri: controleaza raspunsul inflamator, regleaza metabolismul glucidic, proteic si lipidic. Aldosteronul (mineralocorticoid) are rol in mentinerea unui echilibru intre aportul si eliminarea apei si a sarii din organism, mentinerea tensiunii arteriale si a volumului sanguin in limite normal.
Printre simptomele bolii Addison se numara:
- astenie fizica (oboseala)
- slabiciune musculara
- dureri articulare si musculare
- scaderea apetitului si scaderea in greutate
- greata, varsaturi sau diaree
- scaderea tensiunii arteriale pana la lesin
- hipoglicemie
- hiperpigmentarea pielii si a mucoaselor
- iritabilitate, depresie
- menstruatie neregulata pana la oprirea acesteia
- apetit pentru sare.
Simptomele se pot instala cu rapiditate in asa numita „criza addisoniana” si apar prin scaderea brusca a nivelului sangvin de cortizol. Persoana afectata va prezenta varsaturi si diaree severe, dureri abdominale si de spate de intensitate mare, deshidratare, scaderea tensiunii arteriale si colaps. Este o situatie foarte grava care poate duce chiar la decesul pacientului.
Diagnosticul se pune cu ajutorul semnelor/simptomelor dar si investigatiilor de laborator:
- masurarea nivelurilor de Na, K, cortizol, ACTH
- teste imagistice: CT (pentru dimensiunile suprarenalelor, anormalitati).
Tratamenul bolii Addison consta in administrarea sub forma orala de hormoni sintetici. Acestia vor prelua functia hormonilor lipsa. Este recomandat tratamentul cu corticoizi: prednison, hidrocortizon, cortizon acetat pentru a suplini lipsa de cortizol.
Tratamentul crizei este unul de urgenta si consta in administrarea rapida sub forma injectabila de hidrocortizon, solutii saline si dextroza.
