Ce stii despre ecografie? Ce poate face ea si ce boli se pot depista ?
Ecografia reprezinta o metoda prin care se vizualizeaza diferite structuri anatomice ale corpului cu ajutorul ultrasunetelor emise de o sonda speciala. Ultrasunetele sunt reflectate de structurile intalnite si receptionate apoi, fiind transformate intr-o scara de tonuri alb-negru pe monitor. Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu frecvente de +20.000 Hz, inofensive pentru corpul uman.
Este vorba de o "harta acustica" ce deseneaza organe, tesuturi, in diferite planuri, in functie de pozitia transductorului.
Ecografia este o metoda imagistica sigura, fara efecte adverse asupra
structurilor examinate, usor accesibila, fara costuri mari si care poate
vizualiza orice structuri anatomice, cu limitari la nivelul plamanului,
osului si creierului, din care se pot vizualiza doar anumite parti, iar
in cazul creierului, doar la varste tinere, cand suturile dintre oasele
care alcatuiesc cutia craniana - fontanelele, nu sunt inchise. Nu foloseste radiatii, nu este invaziva si in majoritatea cazurilor
nu necesita o pregatire speciala, cum ar fii sedarea, ecografia putand
fii repetata de cate ori este nevoie si la orice grupe de pacienti, inclusiv gravide, copii.
Ecografia este principala metoda de screening in medicina, datorita avantajelor pe care le ofera: rapiditatea obtinerii unui
diagnostic pozitiv sau de excludere, lipsa de nocivitate, posibilitatea
de repetare, practic nelimitata ca numar de examinari si timp, obtinerea
de planuri multiple si diferite de examinare ale aceluiasi organ.
Din nevoia de a studia structurile anatomice cat mai bine, au aparut
diferite tipuri de sonde, unele pentru evaluarea structurilor situate
mai profund, altele pentru cele superficiale si altele pentru cavitatile
anatomice cum ar fi vaginul, rectul sau esofagul.
In afara vizualizarii structurilor anatomice si a functionalitatii
acestora, au aparut si o serie de aplicatii care permit depistarea
fluxurilor de sange si studierea acestora - metoda Doppler. Aceasta
metoda este utila in studierea vascularizatiei organelor si a
formatiunilor tumorale, precum si calitatii vaselor de sange si a
afectarii acestora in cadrul unor boli sistemice, cum ar fi
hipercolesterolemiile, diabetul zaharat, etc.
In afara studierii vascularizatiei prin metoda Doppler, exista si
ecografia cu substanta de contrast. Aceasta consta in injectarea
intravenoasa a unei substante care este formata din mici particule de gaz
intr-un invelis elastic si permite o caracterizare foarte buna a
tipului de vascularizatie a diferitelor structuri, ajutand la
diferentierea diferitelor tipuri de formatiuni tumorale, maligne sau
benigne, in aprecierea inflamatiei sau a vaselor de sange. Efectele adverse ale substantei de contrast sunt minime. O alta aplicatie a ecografiei o reprezinta elastografia, metoda prin
care se poate studia densitatea unui tesut. Pentru aparatele care sunt
dotate cu aceasta caracteristica, metoda poate fii folosita in orice tip
de ecografie si este foarte utila pentru diferentierea formatiunilor
tumorale benigne de cele maligne si in aprecierea gradului de fibroza.
Durata si pregatirea. Pentru a beneficia de o imagine cat mai buna, data de propagarea optima a
ultrasunetelor, anumite tipuri de ecografii presupun o pregatire
inaintea efectuarii. Spre exemplu, pentru ecografia abdominala, in care
este bine sa nu fie prezent mult aer in tubul digestiv, este indicat un
repaus alimentar de 4 ore, precum si consum de lichide cu o ora inainte
de efectuare, pentru a vizualiza vezica urinara si structurile
invecinate. In cazul ecografiilor care presupun masurarea fluxurilor de
sange din teritoriul port (abdominal) prin metoda Doppler, cum este
cazul hepatitelor cronice sau cirozelor, este necesar un repaus
alimentar de 6 ore.
Alte tipuri de ecografii, cum ar fi cele care folosesc sonde pentru
vizualizarea structurilor superficiale, nu necesita o pregatire
speciala.
In general timpul stabilit este de 30 de minute pentru o examinare.
Indiferent de tipul de ecograf si de dotarea tehnica a acestuia,
majoritatea examinarii se face in modul 2D, adica vizualizarea de
sectiuni efectuate la diferite niveluri. Odata cu progresele
tehnologice, au fost create tipuri speciale de sonde si de software,
care permit imagini tridimensionale - ecografia 3D sau 4D. Ecografia 3D
presupune miscarea automata a interiorului sondei, urmata de
reconstructia imaginii, in mod static, dupa ce s-a termiat achizitia. A
urmat ecografia 4D, care permite vizualizarea imaginii in trei
dimensiuni - 3D, dar in timp real, timpul fiind a patra dimensiune.
Aceste tipuri de ecografii au o utilizare limitata, fiind utile in
special in sarcina si aduc detalii suplimentare fata de ecografia 2D,
cum ar fi reconstructia faciala si depistarea unor malformatii.
Detectarea anomaliilor fetale este o parte importanta a diagnosticului
prenatal. Introducerea examinarii fetale ultrasonografice de rutina, a
dus la cresterea ratei de detectie a anomaliilor fetale, iar dezvoltarea
tehnica a echipamentelor, ca si intelegerea anatomiei si fizilogiei
fetale, a permis cresterea acuratetei diagnostice si diagnosticarea mai
precoce a malformatiilor, cu 3-6 saptamani fata de examinarile
anterioare.
In cazul sarcinii, ecografia este singura metoda care poate vizualiza
fatul fara efecte adverse si fara limitarea numarului de examinari.
Evolutia intrauterina cunoaste doua etape- prima este cea embrionara, pana la 10 saptamani de sarcina, urmata de cea fetala, de la 10 saptamani in sus. Ecografiile se pot efectua fie in perioada embrionara, cand au ca principal scop confirmarea sarcinii, a pozitiei acesteia - intre/extrauterina si viabilitatea, demonstrata prin prezenta tonusului si a batailor cardice, de obicei in jurul a 5 saptamani de gestatie prin examinare endovaginala, fie in perioada fetala, cand se efectueaza transabdominal si au ca principal scop depistarea malformatiilor.
Evolutia intrauterina cunoaste doua etape- prima este cea embrionara, pana la 10 saptamani de sarcina, urmata de cea fetala, de la 10 saptamani in sus. Ecografiile se pot efectua fie in perioada embrionara, cand au ca principal scop confirmarea sarcinii, a pozitiei acesteia - intre/extrauterina si viabilitatea, demonstrata prin prezenta tonusului si a batailor cardice, de obicei in jurul a 5 saptamani de gestatie prin examinare endovaginala, fie in perioada fetala, cand se efectueaza transabdominal si au ca principal scop depistarea malformatiilor.
Numarul si perioada in care se fac examinarile ecografice in timpul sarcinii variaza in
functie de tara, dar exista un consens unanim in efectuarea a cel putin
doua examinari:
- prima - in primul trimestru, intre 11-14 saptamani de gestatie
- a doua - in al doilea trimestru de sarcina inte 18-23 saptamani de gestatie. Marea majoritate recomanda si
- a treia examinare intre 28-33 saptamani de gestatie pentru aprecierea dezvoltarii intrauterine, dezvoltarea si maturizarea placentei si calculul indicilor de rezistivitate ale arterelor uterine.
Indicatiile de examinare sunt multiple, la ora actuala existand practic
putine sau deloc ramuri ale medicinii care sa nu beneficieze intr-un
fel, de examinare ecografica. Aceasta se datoreaza in principal
evolutiilor tehnologice ale aparaturii (atat hardware - sondele cat si
software), ceea ce a permis aparitia unor examinari speciale- noi
examinari Doppler (HD, B Flow, Ultra-fast), examinari volumetrice -
3D,4D, sonoelastografia, ecografia cu substanta de contrast,
ecoendoscopia.
www.reginamaria.ro
www.alsamed.ro