Consider ca este de bun simt ca oricare dintre noi sa
stim sa acordam primul ajutor in cazul unui stopcardiorespirator. De accea, vom
vorbi azi despre Basic Life Suport sau ce poti face tu sa ajuti fara niciun
ajutor medical daca gasesti o persoana intr-o astfel de situatie. Voi fi foarte
schematic dar pe inteles.
Moartea clinica: rezultatul opririi activitatii
mecanice a inimii; dupa 8-10 secunde are loc pierderea constientei; dupa 40-100
secunde stop respirator; dupa 2-3 minute - midriaza (marirea pupilelor); dupa
5-15 minute - moarte biologica.
Stopul cardiorespirator are numeroase cauze dintre
cele mai variate. Important este sa iti dai seama de el. Pierderea constientei,
absenta pulsului la arterele carotide/femurale si stopul respirator sau
respiratia agonica sunt semnele principale.
Lantul supravietuirii
Consta in:
recunoasterea
rapida a urgentei si alarmarea precoce
suport
vital de baza - ideal in primele 5 minute
defibrilarea
precoce - daca este nevoie
suport
vital avansat precoce - de catre specialisti
Siguranta salvatorului: Salvatorul evalueaza situatia
generala asigurându-se de lipsa oricarui pericol.Asigurati-va
ca nici victima si nici dvs. nu sunteti în pericol. Riscurile majore pentru
salvator pot
fi: traficintens, curentul electric, structuri instabile în care sau sub care
se afla victima, substante toxice,
gaze, bolitransmisibile care necesita o protectie speciala în timpul efectuarii
ventilatiei artificiale.
Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei:
este constient sau inconstient? Îl scuturam cu grija de umar si îl întreabam cu
voce tare: “Ce s-a întâmplat? Va simtiti bine?” sau încercam sa-l determinam sa
raspunda la comenzi ca de exemplu: “Deschideti ochii.” Daca raspunde sau se
misca, deci victima este constienta, se lasa în pozitia în care a fost gasita,(asigurati-va
înca odata ca nu este în pericol) si incercati sa identificati motivul pentru
care pacientul se afla în pozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat
anuntând situatia la 112. Starea victimei se reevalueaza periodic pâna la
sosirea echipei calificate.
Daca victima nu raspunde, deci este inconstienta
atunci se apeleaza la ABC-ul resuscitatii, adica:
A. Airway. – Eliberarea cailor aeriene
Eliberati
caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasând pe
frunte. Puneti unadintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât degetul
mare si cel aratator sa ramâna libere pentru a puteapensa nasul victimei când i
se face respiratie gura la gura.) În acelasi timp cu doua degete de la mâna
cealalta ridicati barbia victimei. În cazul victimei inconstiente este posibil
ca limba sa-i cada în spate spre faringele posterior blocând astfel caile
aeriene superioare. Facând o hiperextensie a capului si ridicând barbia, limba
se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gâtul de eventualele haine
strânse. Îndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi:dantura
rupta, proteze dentare rupte, saliva, sânge etc. Nu pierdeti timpul cautând
obstructii ascunse.
B. Breathing – Respiratia
Pastrând
caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira
adecvat. Ne aplecam asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la
nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,simtiti daca exista
schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati
miscarile
pieptului. Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI
SI VEDETI timp de minimum5-10 secunde
C. Circulation - Circulatia
Circulatia
este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului.
Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata în
santul format de unul din muschii gâtului si marul lui Adam.Degetele aratator
si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gât pâna se
simte bataia în vârful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale
gâtului dar niciodata în acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata
simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.
Victima nu respira si nu are puls.
Primul
gest în aceasta situatie este anuntarea situatiei la 112 solicitând ajutorul
echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care începem
resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur
ca va sosi ajutor profesionist calificat, începe ventilatia artificiala si compresiunile
toracice
Ventilatia
artificiala:
• se deschid căile aeriene prin împingerea capului
şi ridicarea
mandibulei;
• se pensează nasul folosind policele şi indexul
mâinii de pe frunte;
• se deschide puţin cavitatea bucală a victimei,
menţinând însă bărbia ridicată;
• salvatorul inspiră normal, pune buzele în jurul
gurii victimei asigurând o bună etanşeitate şi expiră constant în
gura victimei; în timpul expirului
salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior şi va
urmări menţinerea ridicată a acestuia timp de 1 secundă, ca
într-o respiraţie normală = ventilaţie eficientă;
• se menţine capul în hiperextensie şi bărbia
ridicată, se îndepărtează gura de victimă şi se urmăreşte revenirea
toracelui la poziţia iniţială, pe măsură ce aerul iese din plămâni;
•2 ventilaţii eficiente la 30 de compresii toracice,
in cazul unui singur salvator.
• se continuă efectuarea compresiilor toracice şi
a ventilaţiilor într-un raport de 30:2
•
întreruperea compresiilor şi ventilaţiilor pentru reevaluarea victimei este indicată doar dacă
aceasta începe să respire normal;
nVentilatia se poate face
gură la
gură, gură la
nas sau pe mască si
balon.
nDacă ventilaţiile
iniţiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca într-o respiraţie normală:
• se verifică gura victimei şi se îndepărtează
orice obstrucţie vizibilă;
• se verifică dacă hiperextensia capului şi
ridicarea bărbiei sunt
corecte;
nDacă la resuscitare
participă mai mulţi resuscitatori, aceştia ar trebui să se schimbe la fiecare
1-2 minute pentru a evita epuizarea fizică.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se
localizeaza punctul de compresie situat în partea inferioara a
sternului.
Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pâna la apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). La acest nivel lânga acest deget se aseaza
alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel
aratator,dupa care asezam podul palmei celeilalte mâini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul în care trebuie facute compresiunile toracice. Îngenuncheati lânga victima, faceti doua ventilatii, dupa
care gasiti punctul de reper cu degetul inelar,pornind
din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de
întâlnire a coastelor). Ajungând cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati
degetul mijlociu si aratator lânga el, apoi
asezam
podul
palmei celeilalte mâini, acesta fiind locul în care trebuie facute
compresiunile. Aseazam cealalta mâna
(cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mâna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine
pe torace. Cu coatele întinse, cu bratele
perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac
compresiunile astfel încât sa înfundam sternul cu o adâncime de aproximativ 4-5 cm(numarând cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5’’).
Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min.
In cazul resuscitarii cu 2
salvatori:
nchemarea ajutorului este
o prioritate; un salvator începe singur resuscitarea, celălalt pleacă după ajutor;
nse recomandă ca
salvatorii să stea de o parte şi de alta a victimei;
nse utilizează un raport
de 30 compresii la 2 ventilaţii; la finalul fiecărei serii de 30 compresii, celalalt salvator va administra două ventilaţii;
nridicarea bărbiei şi
extensia capului vor fi menţinute tot timpul resuscitării;
nîn timpul ventilaţiilor compresiile
toracice se întrerup;
ndacă salvatorii vor să
facă schimb de locuri, acesta trebuie să se facă cat mai rapid.
Victima respira si are puls
Daca
victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza în pozitia
laterala de siguranta. Îngenunchind lânga victima vom elibera caile aeriene
prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei.Asezam bratul cel mai apropiat
al victimei în unghi drept fata de corp, iar antebratul se îndoaie în sus. Vom
trece celalalt brat al victimei peste torace asezând dosul palmei pe obrazul
victimei. Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei,
tragându-l în sus si mentinând piciorul pe pamânt.Cu o mâna vom prinde umarul
opus fata de salvator si cu cealalta mâna genunchiul pacientului.Îl vom
întoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot,
rearanjam capul în hiperextensie si deschidem gura.
Riscurile
salvatorului:
n
Riscuri legate
de mediu:
• trafic;
• construcţii
instabile;
• electricitate;
• gaze;
• apă;
• substanţe
toxice.
n
Riscuri legate de victimă:
• contactarea unor
boli transmisibile;
• intoxicaţii;
n
Riscuri legate de tehnică:
• utilizarea
defibrilatorului si a unor instrumente ascuţite.