Basic Life Suport

Consider ca este de bun simt ca oricare dintre noi sa stim sa acordam primul ajutor in cazul unui stopcardiorespirator. De accea, vom vorbi azi despre Basic Life Suport sau ce poti face tu sa ajuti fara niciun ajutor medical daca gasesti o persoana intr-o astfel de situatie. Voi fi foarte schematic dar pe inteles. 

Moartea clinica: rezultatul opririi activitatii mecanice a inimii; dupa 8-10 secunde are loc pierderea constientei; dupa 40-100 secunde stop respirator; dupa 2-3 minute - midriaza (marirea pupilelor); dupa 5-15 minute - moarte biologica.

Stopul cardiorespirator are numeroase cauze dintre cele mai variate. Important este sa iti dai seama de el. Pierderea constientei, absenta pulsului la arterele carotide/femurale si stopul respirator sau respiratia agonica sunt semnele principale. 

Lantul supravietuirii 

Consta in: 

recunoasterea rapida a urgentei si alarmarea precoce

suport vital de baza - ideal in primele 5 minute

defibrilarea precoce - daca este nevoie

suport vital avansat precoce - de catre specialisti 

Siguranta salvatorului: Salvatorul evalueaza situatia generala asigurându-se de lipsa oricarui pericol.Asigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti în pericol. Riscurile majore pentru salvator pot fi: traficintens, curentul electric, structuri instabile în care sau sub care se afla victima, substante toxice, gaze, bolitransmisibile care necesita o protectie speciala în timpul efectuarii ventilatiei artificiale.

Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? Îl scuturam cu grija de umar si îl întreabam cu voce tare: “Ce s-a întâmplat? Va simtiti bine?” sau încercam sa-l determinam sa raspunda la comenzi ca de exemplu: “Deschideti ochii.” Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa în pozitia în care a fost gasita,(asigurati-va înca odata ca nu este în pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla în pozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntând situatia la 112. Starea victimei se reevalueaza periodic pâna la sosirea echipei calificate.

Daca victima nu raspunde, deci este inconstienta atunci se apeleaza la ABC-ul resuscitatii, adica:

A. Airway. – Eliberarea cailor aeriene

Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasând pe frunte. Puneti unadintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât degetul mare si cel aratator sa ramâna libere pentru a puteapensa nasul victimei când i se face respiratie gura la gura.) În acelasi timp cu doua degete de la mâna cealalta ridicati barbia victimei. În cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada în spate spre faringele posterior blocând astfel caile aeriene superioare. Facând o hiperextensie a capului si ridicând barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gâtul de eventualele haine strânse. Îndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi:dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, sânge etc. Nu pierdeti timpul cautând obstructii ascunse.

B. Breathing – Respiratia

Pastrând caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati

miscarile pieptului. Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum5-10 secunde

C. Circulation - Circulatia

Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata în santul format de unul din muschii gâtului si marul lui Adam.Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gât pâna se simte bataia în vârful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gâtului dar niciodata în acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

Victima nu respira si nu are puls.

Primul gest în aceasta situatie este anuntarea situatiei la 112 solicitând ajutorul echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care începem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, începe ventilatia artificiala si compresiunile toracice

Ventilatia artificiala: 

• se deschid căile aeriene prin împingerea capului şi ridicarea mandibulei;

• se pensează nasul folosind policele şi indexul mâinii de pe frunte;

• se deschide puţin cavitatea bucală a victimei, menţinând însă bărbia ridicată;

• salvatorul inspiră normal, pune buzele în jurul gurii victimei asigurând o bună etanşeitate şi expiră constant în gura victimei;  în timpul expirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior şi va urmări menţinerea ridicată a acestuia timp de 1 secundă, ca într-o respiraţie normală = ventilaţie eficientă;

• se menţine capul în hiperextensie şi bărbia ridicată, se îndepărtează gura de victimă şi se urmăreşte revenirea toracelui la poziţia iniţială, pe măsură ce aerul iese din plămâni;

 •2 ventilaţii eficiente la 30 de compresii toracice, in cazul unui singur salvator.

• se continuă efectuarea compresiilor toracice şi a ventilaţiilor într-un raport de 30:2

• întreruperea compresiilor şi ventilaţiilor pentru reevaluarea victimei este indicată doar dacă aceasta începe să respire normal;

nVentilatia se poate face gură la gură, gură la nas sau pe mască si balon.

nDacă ventilaţiile iniţiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca într-o respiraţie normală:

• se verifică gura victimei şi se îndepărtează orice obstrucţie vizibilă;

• se verifică dacă hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei sunt corecte;

nDacă la resuscitare participă mai mulţi resuscitatori, aceştia ar trebui să se schimbe la fiecare 1-2 minute pentru a evita epuizarea fizică. 

Tehnica masajului cardiac extern

Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat în partea inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pâna la apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). La acest nivel lânga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator,dupa care asezam podul palmei celeilalte mâini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul în care trebuie facute compresiunile toracice. Îngenuncheati lânga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar,pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). Ajungând cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lânga el, apoi asezam  podul palmei celeilalte mâini, acesta fiind locul în care trebuie facute compresiunile. Aseazam cealalta mâna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mâna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace. Cu coatele întinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel încât sa înfundam sternul cu o adâncime de aproximativ 4-5 cm(numarând cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5’’). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min.

                                              

In cazul resuscitarii cu 2 salvatori:

nchemarea ajutorului este o prioritate; un salvator începe singur resuscitarea, celălalt pleacă după ajutor; 

nse recomandă ca salvatorii să stea de o parte şi de alta a victimei; 

nse utilizează un raport de 30 compresii la 2 ventilaţii; la finalul fiecărei serii de 30 compresii, celalalt salvator va administra  două ventilaţii;  

nridicarea bărbiei şi extensia capului vor fi menţinute tot timpul resuscitării; 

nîn timpul ventilaţiilor compresiile toracice se întrerup;

ndacă salvatorii vor să facă schimb de locuri, acesta trebuie să se facă cat mai rapid.

Victima respira si are puls

Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza în pozitia laterala de siguranta. Îngenunchind lânga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei.Asezam bratul cel mai apropiat al victimei în unghi drept fata de corp, iar antebratul se îndoaie în sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace asezând dosul palmei pe obrazul victimei. Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragându-l în sus si mentinând piciorul pe pamânt.Cu o mâna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mâna genunchiul pacientului.Îl vom întoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul în hiperextensie si deschidem gura.

Riscurile salvatorului:

n       Riscuri legate de mediu:

                                • trafic;

                                • construcţii instabile;

                                • electricitate;

                                • gaze;

                                • apă;

                                • substanţe toxice.

n       Riscuri legate de victimă:

                                • contactarea unor boli transmisibile;

                                • intoxicaţii;

n       Riscuri legate de tehnică:

                                • utilizarea defibrilatorului si a unor instrumente ascuţite.