Ziua Mondiala AntiDiabet

Astazi, 14 noiembrie, este Ziua Mondiala AntiDiabet.
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina. Metabolismul intregului organism este perturbat, in special cel al glucidelor. Complicatiile pot afecta ochii, rinichii, nervii si vasele de sange.
Aceasta boala se caracterizeaza prin hiposecretia de insulina in organism sau nefolosirea ei in mod eficient de catre acesta.
2-6% din populatia Europei si Americii de Nord sufera de diabet zaharat. In anul 2000 in Romania existau 1 milion de diabetici, iar pana in 2030 se preconizeaza un numar de 2 milioane de persoane care vor suferi de DZ.
Tipurile de diabet se clasifica in functie de manifestarile si cauzele distincte:
- DZ tip 1 insulino dependent
- DZ tip 2 noninsulino dependent
Cauze: aparitia ambelor tipuri este legata de factorii ereditari dar sa nu uitam si factorii de mediu care au si ei un rol important. Pentru tipul 1 se pare ca exista un virus care infecteaza celulele beta din pancreas, producatoare de insulina, distrugandu-le sau declansand o reactie autoimuna. Un alt factori al DZ 1 ar fi consumul de lapte de vaca sau produse lactate la sugarul mic. Pentru tipul 2 greutatea corporala excesiva si sedentarismul ar fi cauzatoare. Alti factori incriminati: stresul psihic excesiv, abuzul alimentar, excesul de produse zaharoase. Cand nu exista vreo alta boala asociata, vorbim de diabet zaharat primar. Cand pot fi identificate tulburari ce cauzeaza sau favorizeaza dezvoltarea diabetului vorbim de diabet zaharat secundar, cum ar fi boli ce afecteaza pancreasul (pancreatita cronica), tulburari hormonale (acromegalia), diabet indus de medicamente sau substante chimice.
DZ tip 1 apare de obicei la copii si necesita injectii cu insulina deoarece nu mai este produsa de pancreas.
DZ tip 2 apare la adulti (40 ani) sau mai tarziu, pe seama supraponderabilitatii, insulina in acest caz neindeplinindu-si rolul asa cum trebuie.
Simptomele variaza de la caz la caz, in general: polidipsie, poliurie, polifagie, cresterea concentratiei de glucoza in sange si uneori si in urina (glicozurie).
Educatia pacientului in diabet este esentiala pentru prevenirea complicatiilor cronice ale acestei boli. Lipsa de informare sau avertizare a pacientilor, in special a celor tip 2, privind importanta autocontrolului glicemiei duce la complicatii nefaste, suferinte si cheltuieli mari pentru ingrijirea lor.
Cele mai grave complicatii posibil letale sunt cele acute. Acestea apar prin scaderea sau cresterea marcata a nivelului de zahar din sange (hipogliocemia cu coma hipoglicemica, cetoacidoza diabetica la diabeticii insulino dependenti, coma noncetonica hiperosmolara de la cei noninsulinodependenti).
Complicatiile tardive apar de obicei la 15-20 de ani dupa aparitia hiperglicemiei manifeste.La diabetici ateroscleroza apare mai extinsa si mai repede. Bolile cardiovasculare (cardiopatii, infarct miocardic, AVC) au o frecventa crescuta. Retinopatia diabetica apare la 85% din pacienti. Nefropatia diabetica produce leziuni la nivelul vaselor sangvine ale rinichilor, afecteaza 35% din pacientii tip 1.
Toate studiile de specialitate arata ca numai prin testarea glicemiei regulat va puteti mentine diabetul sub control si puteti evita complicatiile acestuia. Chiar daca nu sunteti cunoscut cu diabet sau fara antecedente in familie este bine sa mergeti la un control medical cel putin o data la 6 luni.
Tratamentul DZ este destul de complex dar se pare ca activitatea fizica are un rol important, fiind considerata alaturi de terapia nutritionala si cea medicamentoasa drept una dintre cele 3 modalitati principale de combatere a DZ.
Un studiu recent efectuat in Anglia arata ca riscul de mortalitate cardiovasculara este mai mic in comparatie cu cei sedentari cu 25% la barbatii cu o activitate fizica moderata, cu 34% la cei cu o activitate fizica regulata si cu 71% la grupul atletic.

Prevenirea stresului

Am gasit un articol interesant pe www.sfatulmedicului.ro si il impartasesc si aici. Este vorba despre anumite alimente care se pare ca pot preveni sau ameliora stresul cu care toti ne confruntam la un moment dat.
In primul rand, ce este stresul? El este definit ca un raspuns al organismului la cerinte sau solicitari exercitate de numerosi agenti cauzali - psihici, fizici, chimici, biologici.Complicatiile tardive ale stresului pot include:
- hipertensiunea arteriala
- infarctul miocardic
- accidentul vascular cerebral
- depresie, anxietate
- obezitate.In acelasi timp sistemul imunitar este slabit. Agentii implicati in aparitia stresului declanseaza la nivel cerebral, in hipofiza, "reactia de alarma", care stimuleaza secretia de corticotrofina (ACTH) si prin aceasta se secreta hormonii suprarenalieni (cortizol) ce modifica echilibrul psihofiziologic al subiectului ducand la tahicardie, hiperventilatie si vasoconstrictie arteriala.
Se pare ca urmatoarele alimente ar ajuta in batalia cu stresul deoarece contin antioxidanti si mentin nivelul neurotransmitatorilor ridicati pentru o stare permanenta de bine:
- asparagus - contine acid folic care face parte din complexul vitaminelor B - produce serotonina, cu actiune pozitiva asupra starii psihice;
- carne de vita - contine Zn, Fe, vitamine B;
- lapte - cu o cantitate crescuta de antioxidanti, proteine, Ca, mai ales pentru intarirea sistemului muscular;
- branza - cu o cantitate mare de proteine si Ca, dar saraca in zahar, nu determina astfel cresterea glicemiei;
- portocale - cu multa vitamina C - antioxidant natural;
- migdale - cu vitamine B2 si E, Mg, Zn;
- afine - cu vitamina C si alti antioxidanti;
- ton - cu vitamina B6 si B12 ce determina o stare de bine;
- cereale fortifiante - cu acid folic si vitamine B;
- cartofi - cu carbohidrati complecsi ce scad intensitatea raspunsului organismului la stres.
Ce trebuie evitat?
- cafeina - creste nivelul hormonilor ce provoaca stresul si determina insomnie;
- alcoolul - duce la aparitia depresiei si deshidrateaza organismul;
- gustarile dulci - cand te simti stresat/a cresc nivelul de zahar brusc si apoi il scad la fel de repede determinand pierderea energiei din organism;
- fumatul - consuma din cantitatea de antioxidanti din organism.

Sindromul Sjogren

SJ este o boala autoimuna, in organism ducandu-se un adevarat razboi. Astfel, sistemul imun ataca propriile glande al organismului cu secretie interna. In SUA este destul de frecvent, afectand cel putin 4 000 000 de persoane, 9 din 10 fiind femei.
Varsta medie de aparitie este 40 ani, dar poate aparea la orice varsta. In 50% din cazuri sunt asociate si artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia si polimiozita/dermatomiozita.
Simptomele caracteristice sunt uscarea conjunctivei si mucoasei bucale ce descriu asa numitele sindroame "sicca" ( xeroftalmie - uscarea conjunctivei si a corneei, xerostomie - absenta salivei ). Si alte organe se pot deshidrata: rinichii, tractul intestinal, plamanii, ficatul, pancreasul, sistemul nervos central. Este o boala sistemica ce afecteaza intregul organism. Multi pacienti prezinta oboseala si dureri articulare. Simptomele se pot mentine in platou, se pot remite sau se pot inrautati.Adesea pacientii descriu o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia este insotita de :
- inflamatia si inrosirea conjunctivei
- clipit ingreunat
- senzatie de nisip in ochi
- fotofobie
- blefarita (inflamatia pleoapelor)
Xerostomia este insotita de:
- dificultate la masticatie, deglutie
- alterarea gustului
- lipirea limbii de palatul dur
- probleme stomatologice - carii dentare, gingivita
- ragusealaPacientii mai pot acuza: dispareunie (durere la contactul sexual), prurit genital; uscarea mucoasei nazale, parotidita, piele uscata, transpiratii diminuate; xerotrahee, tuse uscata, neproductiva; disfagie, esofagita; pericardita, hipertensiune pulmonara; mialgii, dureri dentare.
Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut deavort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda. Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).
Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. Diagnosticarea precoce si tratamentul sunt importante pentru prevenirea complicatiilor.
Cand se suspicioneaza sindromul Sjogren, analizele obligatorii vor fi:
- anticorpii anti-nucleari ( anticorpi care actioneaza impotriva componentelor normale ale nucleilor celulari. 70% din sindroamele Sjogren au rezultat pozitiv )
- anticorpii SSA si SSB (se mai numesc si RO, respectiv LA. 70% dintre pacienti au rezultat pozitiv pentru SSA si 40% pentru SSB )
- FR (factorul reumaotid) (acest test imunologic indica o boala reumatoida. In sindromul Sjogren 60-70% dintre pacienti au rezultat pozitiv )
- VSH (un VSH ridicat poate indica o dereglare inflamatorie, incluzand sindromul Sjogren )
- Ig (acestea sunt proteine prezente in mod normal in sange, dar au de obicei titruri crescute in Sjogren )
- teste oftalmologice - Schrimer (masoara productia lacrimala) si colorarea cu rosu bengal (pentru identificarea celulelor anormale de la suprafata oculara)
-teste dentale - fluxul glandei parotide, scintigrafia salivara, biopsia de buza care arata infiltratul limfocitar in glandele salivare mici.
Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu.
Cele mai frecvente complicatii sunt:
- infectii ale parotidelor (staphilococ, streptococ)
- aparitia altor boli de natura autoimuna - lupusul eritematos sistemic
- tumori ale parotidelor
- pseudolimfoame si limfoame nonHodgkin
- episoade trombotice recurente.
In general SJ are prognostic favorabil. Daca apare una dintre complicatii, prognosticul este similar cu al altor pacienti ce sufera de aceeasi boala si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic.
[www.sjogren.org www.remediu.ro]