Sindromul Sjogren

SJ este o boala autoimuna, in organism ducandu-se un adevarat razboi. Astfel, sistemul imun ataca propriile glande al organismului cu secretie interna. In SUA este destul de frecvent, afectand cel putin 4 000 000 de persoane, 9 din 10 fiind femei.
Varsta medie de aparitie este 40 ani, dar poate aparea la orice varsta. In 50% din cazuri sunt asociate si artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia si polimiozita/dermatomiozita.
Simptomele caracteristice sunt uscarea conjunctivei si mucoasei bucale ce descriu asa numitele sindroame "sicca" ( xeroftalmie - uscarea conjunctivei si a corneei, xerostomie - absenta salivei ). Si alte organe se pot deshidrata: rinichii, tractul intestinal, plamanii, ficatul, pancreasul, sistemul nervos central. Este o boala sistemica ce afecteaza intregul organism. Multi pacienti prezinta oboseala si dureri articulare. Simptomele se pot mentine in platou, se pot remite sau se pot inrautati.Adesea pacientii descriu o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este atat de diminuata. Xeroftalmia este insotita de :
- inflamatia si inrosirea conjunctivei
- clipit ingreunat
- senzatie de nisip in ochi
- fotofobie
- blefarita (inflamatia pleoapelor)
Xerostomia este insotita de:
- dificultate la masticatie, deglutie
- alterarea gustului
- lipirea limbii de palatul dur
- probleme stomatologice - carii dentare, gingivita
- ragusealaPacientii mai pot acuza: dispareunie (durere la contactul sexual), prurit genital; uscarea mucoasei nazale, parotidita, piele uscata, transpiratii diminuate; xerotrahee, tuse uscata, neproductiva; disfagie, esofagita; pericardita, hipertensiune pulmonara; mialgii, dureri dentare.
Femeile cu sindrom Sjogren au un risc mult mai crescut deavort spontan sau de sarcini incheiate tragic prin moartea fatului, precum si risc de tromboza venoasa profunda. Aceste complicatii se datoreaza existentei in circulatie a anticorpilor antifosfolipidici (anticorpii anticardiolipina).
Dupa efectuarea anamnezei si stabilirea principalelor simptome, medicul va efectua un examen fizic in urma caruia poate realiza bilantul clinic al pacientului. Este foarte important de stabilit, in cadrul anamnezei, daca pacientul se afla sub tratament cu vreun compus care poate determina ca reactie secundara xerostomie sau xeroftalmie. Cele mai frecvente medicamente cu astfel de efecte sunt cele apartinand clasei antihistaminicelor si antidepresivelor, anticolinergicelor, diureticelor, betablocantelor. Diagnosticarea precoce si tratamentul sunt importante pentru prevenirea complicatiilor.
Cand se suspicioneaza sindromul Sjogren, analizele obligatorii vor fi:
- anticorpii anti-nucleari ( anticorpi care actioneaza impotriva componentelor normale ale nucleilor celulari. 70% din sindroamele Sjogren au rezultat pozitiv )
- anticorpii SSA si SSB (se mai numesc si RO, respectiv LA. 70% dintre pacienti au rezultat pozitiv pentru SSA si 40% pentru SSB )
- FR (factorul reumaotid) (acest test imunologic indica o boala reumatoida. In sindromul Sjogren 60-70% dintre pacienti au rezultat pozitiv )
- VSH (un VSH ridicat poate indica o dereglare inflamatorie, incluzand sindromul Sjogren )
- Ig (acestea sunt proteine prezente in mod normal in sange, dar au de obicei titruri crescute in Sjogren )
- teste oftalmologice - Schrimer (masoara productia lacrimala) si colorarea cu rosu bengal (pentru identificarea celulelor anormale de la suprafata oculara)
-teste dentale - fluxul glandei parotide, scintigrafia salivara, biopsia de buza care arata infiltratul limfocitar in glandele salivare mici.
Sindromul Sjogren nu are un tratament curativ, insa are tratamente simptomatice si paleative, care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientului. Tratamentul este complex si include atat o parte de specialitate, ce presupune administrarea unor medicamente, precum si o parte pe care pacientul o poate efectua la domiciliu.
Cele mai frecvente complicatii sunt:
- infectii ale parotidelor (staphilococ, streptococ)
- aparitia altor boli de natura autoimuna - lupusul eritematos sistemic
- tumori ale parotidelor
- pseudolimfoame si limfoame nonHodgkin
- episoade trombotice recurente.
In general SJ are prognostic favorabil. Daca apare una dintre complicatii, prognosticul este similar cu al altor pacienti ce sufera de aceeasi boala si variaza in functie de gravitatea complicatiei si de raspunsul terapeutic.
[www.sjogren.org www.remediu.ro]