Epilepsia

Vi s-a intamplat vreodata de exemplu, sa mergeti cu autobuzul si o persoana de langa dumneavoastra sa cada si sa inceapa sa se miste/contracte intr-un mod putin haotic? Iar domnul "stie-tot" sa se uite la tine, tu fiind langa persoana care tocmai avea o criza, si sa iti zica: "Strange-o tare de degetul mic! O sa isi revina!". Amuzant nu? Dar si tragic in acelasi timp. Ce se intampla de fapt cu acea persoana care are convulsii? Este epileptica?
Epilepsia - o dereglare a sistemului nervos; ea produce descarcari bruste si intense de activitate electrica in creier, totul manifestandu-se prin convulsii care afecteaza controlul miscarii, al vorbirii, al vederii si uneori al starii de constienta. Persoanele epileptice au crize repetate de-a lungul vietii, mult mai severe si mai frecvente daca raman netratate.Insa nu toti cei care au convulsii au si epilepsie. Uneori ele sunt rezultatul unor agresiuni sau boli/traumatisme. In aceste cazuri, persoana nu mai are crize odata ce a disparut cauza ce le provoca.Epilepsia este o dereglare cronica, pe termen lung, de cele mai multe ori din cauze necunoscute. Ea incepe adesea in copilarie sau dupa varsta de 60 de ani.
Factorii care cresc riscul de a face epilepsie: predispozitia genetica; o rana serioasa la cap cu pierderea constientei sau amnezie +24 ore; tumorile cerebrale; encefalita/meningita; intoxicatii voluntare sau involuntare cu plumb; consumul de droguri pe o perioada lunga; boala Alzheimer. Epilepsia care se dezvolta fara ajutorul vreunuia dintre factorii enumerati este deseori infantila.
Convulsiile de baza epileptica sunt de doua tipuri: partiale (localizate) - determinate de descarcari anormale electrice intr-o anumita zona a creierului, putand afecta o zona a corpului si pot progresa; generalizate - descarcarile anormale se produc pe toata suprafata creierului si pot afecta tot corpul. Cateva tipuri de epilepsii cu convulsii: epilepsia infantila cu focar benign; spasmele infantile (sindromul West); epilepsia de lob temporal (cea mai intalnita la adulti). In general vorbind, epilepsia este situatia in care convulsiile se repeta in timp, fara a se putea prevedea anterior declansarea crizei.
Diagnosticul de epilepsie se pune pe seama unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, electroencefalograma EEG. In acelasi timp trebuie sa se excluda prin RMN sau CT orice cauza ce poate induce convulsii, cum ar fi tumorile cerebrale. Epilepsia nu este o boala mentala.Convulsiile par ciudate si te pot speria, dar ele nu fac persoana care ale are, nebuna, periculoasa sau violenta. Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane, respectul de sine si calitatea vietii. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer de exemplu. Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si in ce priveste viata sociala, din cauza conceptiilor gresite si a fricii vis'a'vis de epilepsie.
Din fericire, tratamentul existent astazi, corect administrat, le permite celor mai multi bolnavi sa isi controleze convulsiile si sa faca fata bolii. Controlul deplin al convulsiilor presupune consecventa in urmarea tratamentului pe care medicul l-a prescris. Medicamentele antiepileptice trebuie luate cu rigurozitate altfel convulsiile vor reaparea. O alta forma de tratament este si dieta ketogenica - ce inlocuieste alimentele bogate in glucide cu alimente mai bogate in lipide., uneori dificila de urmat, dar poate influenta in mod pozitiv anumite tipuri de epilepsie. In ultima instanta ramane chirurgia - extirparea zonei din creier responsabila de producerea descarcarilor anormale.
Revenind la situatia de la inceputul postarii....un studiu arata ca 30% din persoanele din jurul situatiei ar introduce un obiect in gura pacientului pentru a nu isi musca/inghiti limba (acest lucru nu se face! este posibil sa isi sparga dantura datorita contractiilor puternice); 67% ar suna la 112 - salvarea fiind necesara doar in cazul in care criza respectiva este pentru prima data facuta, sau daca durata crizelor este mai mare de 5 minute sau persoana s-a ranit cazand. Este bine daca persoana respectiva este cazuta, sa fie intoarsa in decubit lateral (pe o parte, dreapta sau stanga) pentru a nu isi inghiti limba, aceasta cazand inspre exteriorul gurii....fara sa obstrueze calea respiratorie si fara nici un pericol pentru dantura.
Crizele de epilepsie par foarte dramatice, dar in realitate, majoritatea persoanelor isi revin relativ rapid dupa un astfel de episod, de aceea este foarte important ca aceste crize sa fie lasate sa isi urmeze cursul.